ART &Monsters

sâmbătă, 3 decembrie 2016

How Much for it?




Nature morte (st) și  Nature morte aux volets verts de Pablo Picasso, Christie's Londra, Britain, 1 iunie 2016. REUTERS/Stefan Wermuth

Imaginați-vă că ați ajuns într-un muzeu important pentru care v-ați planificat din timp banii și agenda. Ați venit cu mari așteptări, încurajat de faima pe care și-a cîștigat-o, confirmată de statisticile despre vizitare și lucrările din colecție. După cîteva ore pierdute la coadă sau din cauza unor formalități, ajungeți în fața unui tablou mic de Vermeer sau Rafael ori chiar în fața Giocondei. Cîteva clipe aveți răbdare să nu vă aruncați să trageți concluzii, însă într-adevăr nu vă vine să credeți că vă aflați chiar în fața originalelor. Mergeți apoi și vedeți librăria muzeului și vă recăpătați încrederea că ați văzut ce trebuie. Toate materialele expuse acolo pentru vînzare vă întăresc și vă risipesc cîte puțin îndoielile. A doua zi, plin de forțe noi și cu încrederea recuperată, încercați și un muzeu de artă modernă sau contemporană. De data aceasta ajungeți în fața unui tablou mare de Rothko sau Kandinsky. Simțiți cum din nou vă pierdeți ceea ce ați cîștigat la finalul zilei anterioare. Mai mult, aflați că una dintre aceste două piese se află temporar în muzeu, fiind împrumutată dintr-o colecție privată. Vă documentați și în sfîrșit aflați cît de mult a costat lucrarea. Apoi, uitîndu-vă în jur cîteva lucruri apar mai evidente: personalul muzeului, serviciul de pază, sistemele antiefracție, canapelele și băncile, vitrinele, lămpile, etc. Realizați că întrucîtva costul lucrărilor se poate justifica prin necesitatea întreținerii unui loc cum este muzeul și în care realmente, nu se produce aproape nimic în afară de cîteva eventuale studii sau proiecte educaționale. Totuși, prețul vi se pare exagerat și încercași să-l comparați cu veniturile pe care le încasați într-un an sau cu alte produse. Pare nedrept, dar nu doriți să vă victimizați, așa că vă gîndiți la oamenii străzii și la muritorii de foame. Cu o săptămînă în urmă ați urmărit la televizor o campanie de colectare de fonduri pentru un caz dificil de sănătate. E vorba de viața unui copil. Imaginea v-a răpus și a rămas în mintea dumneavoastră. Acum a ieșit la suprafață cu mai mult ecou. Din cauza programului turistic încărcat, sînteți obosit. Luați loc pe una dintre băncile muzeului. O plăcuță de metal vă zgîrie pantalonii și vă depărtați un pic de colțul acela, alunecînd pe lustrul frumos al băncii. Remarcați pe plăcuță un scris și cu un mic efort deslușiți că e vorba de un donator, care a sponsorizat muzeul. Toate lucrurile acestea vă inspiră o reflecție despre economie, adică despre bani. Imediat ajungeți la valori și aveți sentimentul că vă aflați în fața unei revelații. Lumea e absurdă dacă pentru a salva viața unui copil e nevoie de o atît de mare strădanie, în timp ce pentru un tablou, -o pînză colorată destul de unitar, se cheltuie o sumă uriașă. Părăsiți muzeul cu un sentiment de tristețe, mai ales că nu ați înțeles pînă la capăt această discrepanță. Pentru că nu vreți să vă stricați cu totul vacanța alegeți apoi celelalte muzee, precum cel de științe naturale, muzeul ciocolatei sau al berii. Reveniți la liniștea la care ați visat tot anul la birou.

După toate astea, întors demult acasă, vă reapare în minte problema prețului enorm al lucrării pe care ați văzut-o pe viu, după ce ați citit în ziar că un alt tablou s-a vîndut pe o sumă asemănătoare. Aici e momentul unei concluzii; arta este un teritoriu al orgoliilor, un loc în care oamenii preferă să poarte o mască sofisticată, pentru a-și asigura un loc mai bun, în cercuri mai rafinate, cu toate că fiecare știe că nu e decît o minciună. Cele mai multe dintre piesele din muzeul de artă modernă seamănă cu temele la pictură realizate de copiii dumneavoastră. O terapie și un mod plăcut de a petrece timpul.

Dintr-o perspectivă umanitară, pare într-adevăr absurd că în lumea celor bogați banii sînt risipiți cu extravaganță pe artă, în timp ce unii dintre semenii noștri se luptă fără izbîndă cu cele mai serioase probleme. Ne revoltă multiplele discrepanțe din lumea artei: inegalitatea, dificultatea de a discerne valorile de restul, instabilitatea, și probabil mai serios decît toate la un loc, „materialismul” unui univers la prima vedere atît de spiritual. Dar aceasta se întîmplă peste tot, nu doar pe teritoriul artistic, dacă vă gîndiți mai bine. Banii prin care se plătesc multe lucrări de artă, în mod aproape paradoxal susțin chiar această latură spirituală și în mare parte idealistă a artei. Nu există prețuri care să coincidă întocmai cu valoarea artistică; se poate mereu reproșa că o sumă e prea mare ori, mai rar, prea mică, cert este că arta trebuie să își înconjoare teritoriul simbolic cu un zid de bani, cea mai bună soluție pînă acum de a-și afirma statutul său excepțional. Grosso modo, o lume care crede mai mult în artă e o lume care îi salvează și pe ceilalți.


Verona, Coțofana hoață de G. Rossini, dir. Damiano Michielleto, 2015

L'immense publicité faite autour d'expositions nouvelles, les prix obtenus dans les ventes publiques et leur divulgation dans la presse quotidienne, le monstrueux développement de la production artistique, répond à un besoin profond.


On fait queue les quinze premiers jours d'une exposition a succès, l'entrée coute 300 francs, le catalogue 1000 francs: plus cher qu'un fauteuil de théâtre... La biennale de Venise est devenue aussi célèbre que les chevaux de Saint-Marc.

Maurice Rheims, La vie étrange des objets, 1959, Librairie Plon




miercuri, 25 decembrie 2013

duminică, 13 octombrie 2013

The Story of Painting @Cluj International Ceramics Biennale, 2013




Bogdan Teodorescu, The Story of Painting, 2013, variable dimensions, found objects.


Bogdan Teodorescu, The Story of Painting, 2013, variable dimensions, found objects, detail.


[For “The Story of Painting” I used personal objects bought or given as gifts by friends who wanted to get rid off them alongside rough or humble materials. I wanted to express this quality of ceramics of being fragile but... strong. In addition I put together the problematic of painting -which is considered by common people “Art itself”-, and that of ceramics' -again, considered by everyone something just decorative or functional. Of course, my work “The Story of Painting” can be seen as well as a little joke, looking more like a ready-made than like a crafted ceramics.]







sâmbătă, 29 iunie 2013

ba be bi bo bu du bu bo bi be ba





Pablo Picasso

11 mai 1936


dar dacă rochia desprinsă de pe umeri cade în 
adâncul eleșteului ca o piatră și sfărâmă geamul 
desenului resortul ceasului îi sare în ochi și o 
orbește și o lasă pe mâinile călăului frunză uscată 
luminând mersul craniului meduzei între paginile 
cărții acrobat orfeon al afinelor schelet pietrificat al 
ceții care se ridică de pe pajiște coloană de marmură 
neagră lichidă revărsându-se din cupa de orez a 
dantelei din colțul cornișei în sunete de cifre bete 
criță căzând picătură cu picătură pe lespezile 
bureților de foc e de râs mai ales că trebuie să cânți 
toată viața acel ba be bi bo bu du bu bo bi be ba al 
supei filosofice care s-a răcit pe colțul bufetului 
unde soarele o mănîncă cu furculița

în românește de Irina Mavrodin, ed. Minerva, București 2007







sâmbătă, 15 iunie 2013

Exemplary Images [Silvia Andrei plays Picasso]






Silvia Andrei, a young student in Bucharest "translates" one of Pablo Picasso's poems into music, discovering its arpeggio structure. Bellow is the Romanian version. Too bad, seems impossible to find it in English, although you can tumble upon many other poems of him in English, easily on the web*.


9 decembrie 1938 [II]

[II] cer cer cer cer cer cer cer cer cer violet violet cer
cer cer violet
violet violet cer cer cer violet violet violet cer cer
cer
cer violet violet
violet violet cer cer cer cer violet violet violet violet
cer cer cer cer
violet violet violet cer cer cer violet verde cer cer
cer
cer verde verde
cer cer cer cer negru verde cer maron cer cer
cer
negru negru negru
negru negru alb alb negru verde maron cer cer

își ascunde în buzunare mâinile noaptea cer aloe
floare cer cobalt de funie de carte de căpătâi cer inimă
evantai violet cer rochie de seară buchet de violete
violet violet cer piatră de lună cer negru verde cer
maron roată de foc de artificii perlă cer negru galben verde lămâi negru foarfece umbră galbenă zăpadă verde maron smântână cu rachiu un stol de canari albastru verde negru lup cer cer cer galben lenjerie brodată verde noapte cer sulf alb farfurie de argint pământ arat cer cer alb cer cer cer alb cer cer cer alb cer cer cer cer alb alb cer albastru albastru albastru albastru 

în românește de Irina Mavrodin, ed. Minerva, București 2007

*This video was part of the Exemplary Images project, presented on June, 4, 2013 @Atelier 35 in Bucharest.





vineri, 7 iunie 2013

Skins





Bogdan Teodorescu, Ocelot Skin, 60 x 80 cm, oil on canvas


Bogdan Teodorescu, Jaguar Skin, 60 x 80 cm, oil on canvas